pestera liliecilor

Peştera "Gura Dobrogei" are peste 480 m lungimea galeriilor. În această peşteră au fost atestate numeroase mărturii ale activităţii umane, unelte de silex paleolitic şi neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât şi obiecte mai recente din metal aparţinând epocii fierului. Peştera are 3 intrări:
Intrarea I - intrare principală, largă de 2 m si înaltă de 1,5 m, este orientată spre Nord şi conduce, coborând o piatră de 2 m în sala ce se continuă cu Galeria cu Fosile, orientată Nord-Sud;
Intrarea II se face printr-un aven mic care dă accesul în Galeria cu Ceramică, orientată Vest-Est;
Intrarea III - intrare secundară orientata Vest - Nord-Vest care duce într-un mic coridor ce comunică printr-un puţ cu extremitatea terminală a sălii de la intrarea I. Această sală se continuă cu galeria cea mai lungă a peşterii (Galeria cu Fosile), ce reprezintă pe traiectul său denivelări datorită îngrămădirilor de blocuri sfărâmate. Galeria se bifurcă şi cele două ramuri se reunesc la extremitatea lor constituind un drum continuu cu o traiectorie circulară. În aceste galerii se deschid câteva coridoare laterale.

Interesant pentru Galeria cu Fosile este acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiţi în timpul verii pe tavanul peşterii.

În Galeria cu ceramică se poate pătrunde prin intrarea II, dar şi printr-un cotlon scund şi pardosit cu pietre, ce porneşte din sala de la intrarea I. Încăperea în care se ajunge este luminată difuz prin deschiderea avenului şi se continuă cu un culoar cu aspect de tunel pe o distanţă de 70 m.

Porţiunea terminală se lărgeşte şi îşi schimbă direcţia orientându-se spre Nord-Sud. Podeaua acestei încăperi este acoperită cu guano. În bolta din extremitatea sudică a sălii s-a găsit în hibernare cea mai mare colonie de lilieci, aparţinând speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi.

Sala se continuă cu un culoar uşor ascendent ce se termină cu o diacluză inaccesibilă. La înălţimea de 1,8 m deasupra intrării în aceast culoar se poate urca pe o mică platformă în care pătrunde într-un coridor strâmt ce reprezintă singura porţiune concreţionată a peşterii. Se remarcă existenţa de gururi in miniatura, pline cu apă numai vara.

Primele resturi fosile găsite în peşteră aparţin strămoşului grivanului, animal caracteristic faunei dobrogene.

Peştera adăposteşte şi în prezent mari valori ştiinţifice. Dintre acestea menţionăm în primul rând marile colonii de lilieci, care au dat şi numele, prezenţi tot timpul anului - liliacul cu mustăţi: Myotis mistacinus şi Rhinolophus mehelyi.

aceasta este o descriere stiintifica despre pestera. la prima explorare am gasit doar galeria de fosile, si am ratat galeria de ceramica. la a doua explorare am gasit si galeria de ceramica si am gasit si niste cioburi de vase acolo, iar a treia oara am reusit sa gasesc si o unealta preistorica din piatra. a fost o experienta noua sa mergem in pestera, dar deja ne-a intrat in sange, ne-am mai cumparat echipament si speram sa ajungem si in alte pesteri. am incercat si la cea de la limanu dar era in inchisa cu beton si usa de fier. in poze se vad si cativa lilieci. sunt foarte inofensivi, fugeau de noi daca ne apropiam de ei si nu ne-a atins nici unul.