
de la tibishor pe care il alinti tu.
a venit toamna. sunt frunze pe jos, trotuarele sunt mai tot timpul umede. mai mergi pe strada si auzi un poc!, a mai cazut o castana. si suntem invatati sa mergem inainte fara sa ne uitam pe unde calcam. si se intampla sa se mai auda fleoschh cu un sunet de cochilie sparta. un melc. si dupa te doare inima ca l-ai calcat. sunt asa mici si lipsiti de aparare, iar coarnele alea mici si micarile lente dau un sentiment de blandete. se misca si ei in lumea noastra mare, nemiloasa, iesind dupa ploaie pe potecile parcurilor sau iesind din boschetii de pe marginea drumului. ei sunt melci.



PS: inainte de directia 5 au cantat voltaj si eu de mult vroiam sa mai ajung la un concert de-al lor. dar din pacate am fost de munca. in loc de voltaj, m-am ales cu adrian. buurp.




stau si ma intreb de la o vreme daca sa mai continui sa scriu sau sa sterg blogu. cand nu prea am timp sa scriu pe el, cand nu am chef, cand mi-e lene si tot asa. pe de alta parte imi pare rau ca nu postez mai des, idei sunt multe, iar multe sunt bune. insa prefer sa imi traiesc viata in loc sa imi tin un jurnal virtual. stiti ca am fost in bulgaria intre timp? stiti ca am fost in iasi? dar suceava? dar curtea de arges? multe de scris pe blog, dar ioc. lasati si voi un comment daca sa continui sau nu. o parere nu strica. hai ca ma culc, maine caut sifonier prin oras. azi nu am gasit si mi-am luat 1kg de finneti.