pomi de tei noaptea..

e 12 noaptea si sunt rupt de oboseala. geamul e larg deschis, e cald si miroase a tei. stau si trag in piept acest miros placut. trage la somn, la ganduri frumoase, la iubire, la vara... totusi sunt extrem de obosit. am avut de alergat dimineata, venit acasa sa mananc, plecat repede la munca, aterizat pe plaja dupa-amiaza, inotat la greu (plus o tentativa de inec) si stat pe plaja pana noaptea. e bine sa stai pe prosop cu capul pe burta ralucai. e bine sa te uiti in sus sa vezi cerul. e bine sa te uiti la mare si sa auzi sunetul valurilor care se sparg la mal. e bine sa mori de ras de prea multa katerinca. e bine sa fii plin de nisip si sa pleci la plimbare. lumea merge in cluburi, iese sa se plimbe, iar eu cu sapca, tricoul si ghiozdanul in spate plec de pe plaja. ma plimb pe strazi fara sa mai conteze pe unde, fara sa mai conteze oamenii, fara sa mai conteze masinile, nimic. merg usor si extenuat si ma uit aiurea la ce imi atrage atentia. la inceput mai vb cu raluca, iar dupa ce o las pe ea acasa ma indrept singur spre casa. mirosul ma insoteste si as tot merge fara sa ma opresc. strada sa nu se mai termine iar teii sa se aplece in continuare pe marginea drumului. eu si ghiozdanul meu. unul care merge usor, agale si unu care cara in el prosop, blugi si ceva de rontzait. echipa de soc...

e 12 noaptea si sunt rupt de oboseala. ma culc. noapte buna